sistemul decizional

Capitolul 3 sistemul decizional Cap.3 Sistemul decizional Cuprinsul capitolului: Elementele și etapele procesului decizional Cerințe față de decizii Tipologia deciziilor Metode și tehnici manageriale de fundamentare a deciziilor manageriale 1. Elementele și etapele procesului decizional Definiție - o linie de acţiune aleasă în mod conştient de către conducerea întreprinderii în scopul de a ajunge la un anumit rezultat. Decizia este un act de creaţie = gândirea logică + factorii psihologici. Sistemul decizional ansamblul elementelor interdependente care permit elaborarea şi fundamentarea deciziilor. 1. Elementele și etapele procesului decizional Elementele sistemului decizional Decidentul Obiectivul Mulțimea alternativelor Mulțimea criteriilor decizionale Mediul ambiant Consecințele variantelor Utilitatea fiecărei consecințe a diferitelor variante. 1. Elementele și etapele procesului decizional Etapele procesului decizional: Identificarea şi definirea problemelor sau a oportunităților; Stabilirea criteriilor şi obiectivelor decizionale; Stabilirea variantelor decizionale posibile; Alegerea variantei optime; Implementarea (Aplicarea) variantei optime Evaluarea rezultatelor 2. Cerințe față de decizii Fundamentarea științifică a deciziei Adoptarea deciziilor trebuie făcută de organe sau persoane care au drept legal sau împuternicirea de a lua decizii Coordonarea deciziilor Luarea în timp util a deciziilor sau oportunitatea deciziilor Decizia să fie eficientă Decizia să fie completă 3. Tipologia deciziilor A) După gradul de cunoaștere a mediului ambiant de către decident și după natura variabilelor ce influențează rezultatele potențiale se deosebesc trei tipuri de decizii: decizii în condiții de CERTITUDINE; Probabilitatea (N1) = 1 decizii în condiții de RISC; P(NK) = p1 + p2 + ...+ pk = 1 decizii în condiții de INCERTITUDINE P = necunoscută 3. Tipologia deciziilor B) După orizontul de timp pentru care se adoptă și în raport cu implicațiile deciziilor asupra obiectivului condus există trei categorii de decizii: decizii strategice; decizii tactice; decizii curente. C) După numărul persoanelor ce participă la adoptarea deciziei avem: decizii individuale (unipersonale); decizii de grup (colective). 3. Tipologia deciziilor D) În funcție de periodicitatea elaborării se întâlnesc: decizii unice (nerepetitive); decizii de rutină (repetitive). E) Ținând seama de numărul criteriilor decizionale ele se pot grupa în: decizii unicriteriale; decizii multicriteriale. 3. Tipologia deciziilor F) După sfera de cuprindere şi obiectivul managerial avem: decizii globale (generale); decizii parțiale; decizii locale. G) După posibilitatea anticipării sunt: decizii anticipate; decizii imprevizibile; decizii prospective. 3. Tipologia deciziilor - Concluzii Crește complexitatea deciziilor, amploarea problemelor Informațiile necesare deciziei devin tot mai puțin probabile, chiar incerte Necesitatea consultării mai multor persoane 4. Metode și tehnici de fundamentare a deciziilor manageriale Metodele tradiţionale ansamblu de procedee, decidenți individuali (nivelul execuţiei). Metodele comparative se utilizează pentru fundamentarea unor decizii pe baza principiului continuității fenomenelor. (comparații, în perioade trecute, cu elemente prestabilite, cuprinse în planuri, programe etc.) Metodele de optimizare instrumente matematice și urmăresc ca în procesul decizional să se utilizeze căi și mijloace care să conducă la obținerea unui optim economic. A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine 1. Decident individual Metoda Utilității Globale; Metoda ELECTRE (ELimination Et Choix Traduisant la REalité); Metoda ONICESCU. A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine EXEMPLU: La o fabrică specializată în producerea şi îmbutelierea sucurilor naturale trebuie să ia decizia de a se achiziţiona o nouă linie de îmbuteliat, mai performantă decât liniile aflate în dotare. Pentru aceasta au fost studiate mai multe oferte ale unor producători de astfel de linii de îmbuteliat, iar dintre toate ofertele studiate, 4 au fost cele care i-au atras atenţia (ofertele alese corespund din punct de vedere tehnic cerințelor firmei și se încadrează în bugetul de achiziție). A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine Matricea consecințelor economice A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine Matricea utilităților primare A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine Metoda ELECTRE Etapele metodei: Calculul utilităţii variantelor Calculul coeficienţilor de CONCORDANŢĂ şi DISCORDANŢĂ ai variantelor decizionale. Coeficienţii de concordanţă au valori cuprinse între 0 şi 1, arătând cu cât o variantă Vg depăşeşte o variantă Vh. A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine Metoda ELECTRE Coeficienții de discordanță Coeficienţii de discordanţă au valori cuprinse între 0 şi 1, arătând cu cât o variantă “h” depăşeşte o variantă “g”. A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine Alegerea variantei optime cu ajutorul matricei de surclasare. În această etapă se construieşte matricea de concordanţă-discordanţă Se face diferenţa între coeficienţii de concordanţă şi cei de discordanţă A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine După ce s-a construit matricea diferenţelor se compară mărimile obţinute, atribuindu-se valoarea 1 celei mai mari diferenţe dintre două variante şi valoarea 0 pentru cealaltă diferenţă dintre aceleaşi 2 variante. În acest mod se construieşte MATRICEA DE SURCLASARE. Varianta optimă este aceea care surclasează toate celelalte variante. A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine Metoda ONICESCU – dacă criteriile sunt echiimportante Stabilirea matricei consecinţelor variantelor decizionale, notată cu “A”; Atribuirea de locuri fiecărei variante, după fiecare criteriu în parte, matrice notată cu “B”; Scrierea unei noi matrici “C” în care se indică de câte ori o variantă “i” ocupă locul “j”. Stabilirea variantei optime după următoarea funcție: A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine Metoda ONICESCU – dacă criteriile sunt diferite ca importanță Stabilirea matricelor “A” şi “B” la fel ca în prima variantă Atribuirea coeficienţilor de importanţă ai criteriilor, diferenţiaţi după relaţia: Stabilirea variantei optime A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine 2. Decident colectiv Cerinţele de raţionalizare a deciziilor de grup (J.K.Arrow): metoda deciziei de grup trebuie să fie aplicabilă tuturor variantelor posibile; dacă o variantă urcă pe scara preferinţelor fiecărui individ, atunci ea trebuie să urce pe scara preferinţelor grupului; A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine dacă decizia se referă la “n” variante posibile, clasamentul făcut de grup acestora nu trebuie să fie modificat prin luarea în considerare a unei noi variante; regula după care se ia decizia de grup nu trebuie să fie independentă de opiniile individuale, trebuie să depindă direct de acestea; decizia de grup nu trebuie să fie identică cu opinia unui anumit membru al grupului fără a ţine seama de opiniile celorlalţi. A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine 2. Decident colectiv Metoda simplei majorităţi (Paradoxul lui Condorcet) Metoda calculului majorităţii ca o compunere de utilităţi individuale Utilitatea individuală a fiecărei variante din punctul de vedere al fiecărui decident se calculează ca la metoda utilităţii globale. Utilitatea globală a variantelor se calculează ca o sumă de utilităţi individuale ale variantelor, din punctul de vedere al fiecărui decident. Apare coeficientul de ierarhizare a decidentului K A. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine B. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de RISC 1. Decident individual Pentru fiecare stare de condiţii se determină utilităţile consecinţelor, prin însumarea acestora sau prin ponderarea cu coeficienţii de importanţă (specifici fiecărei stări Ng) şi se calculează utilităţile sinteză (pe variante) a stării naturii respective. În caz de echiimportanță dacă criteriile sunt diferite B. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de RISC 1. Decident individual Varianta optimă se obţine pe baza relaţiei: B. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de RISC B. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de RISC 2. Decident colectiv Varianta optimă se obţine pe baza relaţiei: Metoda utilităţii globale Metoda speranţei matematice Simularea decizională B. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de risc Simularea decizională Se bazează pe un model Riscul cercetătorului – un model ireal Riscul firmei – experimentele reale pot avea consecințe dezastruoase pentru firmă Problema: nivelul de detaliere Etapele simulării Stabilirea domeniului de simulat Elaborarea modelelor Elaborarea programelor pentru calculator Simularea decizională propriu-zisă. C. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de INCERTITUDINE Decizii unicriteriale 5 reguli de adoptare a deciziilor: REGULA PESIMISTĂ (regula prudenţei) – a fost dezvoltată de statisticianul Abraham Wald. C. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de INCERTITUDINE REGULA OPTIMISTĂ REGULA OPTIMALITĂŢII (regula lui Leonard Hurwicz) C. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de INCERTITUDINE REGULA PROPORŢIONALITĂŢII (echilibrului, Bayes-Laplace) C. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de INCERTITUDINE REGULA MINIMIZĂRII REGRETELOR (L. Savage) Varianta optimă se calculează după relația C. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de INCERTITUDINE Decizii multicriteriale Se calculează utilitățile primare și apoi cele sinteză la fel ca la situația de risc Se aplică cele 5 reguli enunțate anterior